Motivele pentru care oamenii aleg să practice acest tip de post cu apă sunt diverse, ca și experiențele lor de viață, dar pentru că acuma se vorbește atât de mult de autofagie, tot mai mulți oameni își doresc asta.
“Vreau ca autofagia să lucreze în mine” aud tot mai des. Zi de zi.
Pentru că sună bine tot ce e legat de curățarea celulară, și a organismului în general, oamenii doresc să practice tot mai mult postul cu apă, chiar dacă nu cunosc detalii ale aspectelor științifice. Pe unii nici nu îi interesează acestea. Tot ce doresc este să le fie bine. Vor post cu apă. Se informează basic, află ce e mai bine de făcut, pentru a nu fi la risc, și încep postul. E foarte tare asta! Bravo.
Atunci când nu mâncăm și ne oferim o pauză de la digestie, ceva uimitor se întâmplă în corpul nostru. În liniștea aceea fără gusturi, fără masticat, fără mestecat compulsiv, corpul începe să privească în interior la lucrurile cu adevărat importante. Și fizice și sufletești.
Se uită cu grijă, cu înțelepciune. Selectează și începe să curețe. Caută celule îmbătrânite, proteine stricate, boli, agresori, fragmente care în timp pot deveni boli grave, și care evident nu ne sunt de nici un folos. Ce face autofagia? Intervine. Le devorează. Le reciclează. Le transformă în energie nouă și spațiu pentru regenerare. Asta este autofagia – un proces natural prin care corpul ne repară, ne transformă în tăcere, în siguranță dar și gratuit. La costul a 2-3 litri de apă pe zi. Și nu e singură Există mai multe mecanisme care participă la reparații, la vindecare. E și cetoza, detoxifiera și altele.
Este ca atunci când facem curățenie în casă. Scoatem ce nu mai e necesar, păstrăm ce e valoros, reparăm ce poate fi salvat. La final, totul pare mai limpede. Mai aerisit. Mai viu.
Autofagia ne aparține. Se activează când ne oprim din a introduce constant ceva din afară și ne întoarcem către interior. Este una dintre cele mai simple, dar profunde forme de autovindecare cunoscute în istoria omenirii.
Tu vrei ca autofagia să lucreze în tine? Când începi postul cu apă?
Vasile Nemeș
