Tipurile de apă conform proprietăților fizico-chimice

5974762 water wallpaper

Ultima modificare la

Apa potabilă, apa îmbuteliată și alte tipuri de apă

“Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieții pe pământ.” Leonardo da Vinci

Studiul privind calitatea apei potabile face parte din Campania Națională de Informare și Educare: Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră. Prin această campanie Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România ( APC Romania ) își dorește să informeze cât mai mulți consumatori despre importanta unui stil de viață bazat pe alimente sănătoase precum și despre importanța etichetei aflate pe produsele din magazine.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat 42 tipuri de apă în vederea realizării unui studiu menit să atragă atenția autorităților asupra modului în care unii producători de apă potabilă înțeleg să respecte legislația în vigoare, dar și în privința lipsei de transparență din partea unor instituții ale statului.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

  1. Clarificarea aspectelor ce țin de denumirile apelor potabile consumate de către consumatori.
  2. Prezentarea aspectelor legale ce țin de comercializarea fiecărui tip de apă potabilă.
  3. Identificarea instituțiilor statului cu atribuții în domeniul supravegherii calității apei și al respectării legislației privind producerea și comercializarea acestora.
  4. Analizarea principalelor mărci de apă minerală naturală plată atât din punct de vedere al respectării legislației privind etichetarea, dar și al modului în care informațiile de pe eticheta produselor analizate corespund unui nivel de informare adecvat luării de decizii în cunoștință de cauză în momentul achiziționării acestui tip de produs.
  5. Identificarea și analizarea mărcilor de apă existente în oferta comercianților, destinate pentru hidratarea și pregătirea hranei bebelușilor.

Studiul a fos realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

I. Clarificarea aspectelor ce țin de denumirile apelor potabile

Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman și care îndeplinește una din condițiile de mai jos:

  • orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente; 
  • toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman.

Plecând de la definiția dată mai sus și coroborat cu actele normative aplicabile apei potabile, există următoarele tipuri de apă potabilă:

– apa potabilă furnizată consumatorilor de către producători/distribuitori în sistem centralizat sau apa de la robinet;

– apa de masă îmbuteliată;

– apa minerală naturală plată;

– apa minerală naturală carbogazoasă;

– apa minerală naturală carbogazificată;

– apa de izvor.

II. Prezentarea cerințelor legale ce țin de monitorizarea calității și comercializării fiecărui tip de apă potabilă.

II.1. Cerințe legale privind apa de la robinet

Apa de la robinet trebuie să fie sanogenă şi curată, adică:

– să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;

– parametrii chimici analizați să se încadreze sub concentrația maximă admisă prevăzută de Legea privind calitatea apei potabile.

În apa potabilă furnizată prin sistemul centralizat sunt permise într-o anumită concentrație, următoarele substanțe: acrilamida, arsen, benzene, bor, bromate, cadmiu, clorura de vinil, cianuri totale, crom total, cupru, 1,2 dicloretan, epilclorhidrina, fluoruri, hidrocarburi policiclice aromatice, mercur, nichel, nitrați, nitriți, pesticide, plumb, seleniu, stibiu, tricloretena, tetracloretena și trihalometani.

Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.  Producătorii de apă potabilă în sistem centralizat au obligația de a publica lunar pe site-ul acestora buletinele de analiză a apei furnizată consumatorilor.

Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri: Aluminiu, Amoniu, Bacterii coliforme, Culoare, Concentraţia ionilor de hidrogen (pH), Conductivitate, Clorul rezidual liber, Clostridium perfringens, Escherichia coli, Fier, Gust, Miros, Nitriţi, Nitrați, Oxidabilitate, Pseudomonas aeruginosa, Sulfuri şi hidrogen sulfurat, Turbiditate, Număr de colonii dezvoltate (22°C şi 37°C) și Duritate totală.

Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de apă şi analize de laborator. 

„Apa este cel mai important aliment pentru viaţă, reprezintă principalul constituent din punct de vedere cantitativ al organismelor vii, participă la organizarea structurală a sistemelor biologice şi la activitatea metabolică a acestora.

Apa reprezintă în medie 75% din masa corporală a unui sugar, 60% din cea a unui adult şi 50% la vârstnici. Un om poate să supravieţuiască fără hrană în jur de 30 de zile, dar în lipsa apei viaţa îi este pusă în pericol după numai 3 zile. Necesarul mediu de apă al organismului uman se estimează la 2,5 litri/zi. Conform datelor statistice, în România consumul de apă minerală naturală este de circa 60 litri/locuitor/an. Lista apelor minerale recunoscute în România aprobate prin Ordinul nr.4 /2015 cuprinde 66 denumiri comerciale.

Principalul act normativ prin care se legiferează exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale în România este HG nr. 1020/2005, completată şi modificată prin HG nr. 532/2010.

Statul prin instituţiile abilitate este obligat să supravegheze calitatea apei potabile prin:

 control eficient, permanent la producătorii şi distribuitorii de apă potabilă prin organismele specializate;

 dezvoltarea de laboratoare dotate cu aparatură performantă pentru controlul rapid al calităţii apei potabile;

– informarea permanentă a consumatorilor privind calitatea apei potabile;

 control al etichetării apei potabile îmbuteliate, în conformitate cu legislaţia europeană în vigoare;

– identificarea trasabilităţii apei potabile (existenţa a cât mai puţine verigi până la consumator). Apa minerală naturală aflată în sticla de pe masa noastră trebuie să prezinte aceiaşi parametri calitativi şi de conţinut ca şi cea de la sursă, să prezinte puritate originară, caracteristica principală a apelor minerale naturale;

– informarea permanentă asupra fraudelor identificate în comercializarea apei potabile;

– interzicerea reclamei agresive, tendenţioase pentru unele produse care nu probează valoarea biologică atribuită şi „beneficiile” pentru cumpărători.„ a precizat Conf.univ. ec. dr.ing. Adriana DABIJA, Expert Tehnic în Domeniul Ingineria Produselor Alimentare 

II.2. Cerințe legale privind apa potabilă îmbuteliată sau apa de masă.

Apa potabilă îmbuteliată/condiţionată este apa care se îmbuteliază în recipiente de compoziţie, formă şi dimensiuni diverse, închise ermetic, fiind curată şi potrivită pentru consumul direct, fără tratament suplimentar. Apa potabilă îmbuteliată este considerată un aliment. 

În actul normativ privind apele potabile îmbuteliate există următoarele clasificări ale acestui tip de apă:

  1. După origine, apele potabile îmbuteliate se clasifică astfel: 

– apa de fântână este apa care provine dintr-un acvifer în urma forării stratului/stratelor permeabile sau prin altă metodă; 

– apa arteziană este apa care provine dintr-un izvor sau dintr-un acvifer sub presiune, deschis prin foraje (o apă subterană cu extindere locală/regională situată din punct de vedere litologic în roci permeabile sau semipermeabile), iar nivelul apei de izvor este deasupra nivelului superior al acviferului. 

  1. După procedeele de tratare, apele preparate se clasifică astfel: 

– apa potabilă este apa destinată consumului uman şi care poate proveni din orice sistem de aprovizionare cu apă; 

– apa purificată este apa produsă prin distilare, deionizare, osmoză inversă sau alt procedeu adecvat care conduce la purificarea ei microbiologică; 

– apa deionizată este apa produsă printr-un proces de deionizare şi care îndeplineşte condiţiile de calitate ale unei ape purificate microbiologic; 

– apa distilată este apa produsă printr-un proces de distilare şi care îndeplineşte condiţiile de calitate conform Farmacopeei române, ediţia a X-a 1993, cap. F2;

– apa de osmoză inversă este apa produsă printr-un proces de osmoză inversă şi care îndeplineşte condiţiile de calitate ale unei ape purificate microbiologic; 

– apa spumoasă sau efervescentă este apa îmbuteliată care după tratare şi după o eventuală înlocuire sau adăugare de dioxid de carbon conţine aceeaşi cantitate de dioxid de carbon ca sursa.

Calitatea apei potabile îmbuteliate trebuie să corespundă acelorași cerinţe de calitate aplicabile apei de la robinet.

Etichetarea apei de masă trebuie să aibă în vedere următoarele cerințe:

  • să se respecte prevederile Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;
  • numele produsului trebuie să fie potrivit pentru acesta; 
  • numai apele clasificate după origine pot prelua numele sursei de origine sau denumirea acesteia; 
  • orice denumire dată, în cazul apelor care corespund criteriilor de ape clasificate după origine şi care se supun criteriilor stabilite de fiecare ţară, au numele limitat la câteva cuvinte sau la un singur cuvânt; în cazul amestecurilor sau mixturilor de apă din surse diferite din mediu, fiecare sursă trebuie specificată; 
  • numele folosite sau alese de ţări, în acord cu norme de igienă în vigoare, şi care reprezintă ape tratate nu pot avea nume ca apele clasificate după origine şi viceversa; în situaţia în care trebuie aplicate criterii suplimentare stabilite de fiecare ţară, definirea numelor alese nu poate să contravină prevederilor prezentelor norme de igienă; 
  • orice denumiri potrivite care să desemneze apele preparate şi care să se conformeze criteriilor suplimentare stabilite de fiecare ţară trebuie să se reducă doar la anumite nume sau doar la unul singur; 
  • eticheta trebuie să conţină următoarele menţiuni: 

– în cazul apelor de profunzime clasificate după origine, să apară înscris, înaintea denumirii apei respective, cuvântul “carbogazoasă”, dacă după ambalare dioxidul de carbon în mod spontan şi vizibil este prezent în condiţii normale de temperatură şi presiune, iar dioxidul de carbon provine din sursa de origine sau prin adăugare de dioxid de carbon alimentar; 

– se poate scrie “necarbogazoasă” dacă după ambalare nu există în mod spontan şi vizibil dioxid de carbon în condiţii normale de temperatură şi presiune când ambalajul se deschide; 

– apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, vor fi etichetate sub denumirea de “apă de masă”; 

  • se poate declara pe eticheta principală reziduul fix al apei îmbuteliate; în ceea ce priveşte apele clasificate după origine, compoziţia chimică ce conferă caracteristicile produsului poate fi şi ea declarată pe etichetă
  • atunci când este cerută de autorităţile care deţin jurisdicţia, amplasarea geografică a sursei de mediu specifice şi/sau a sursei de apă clasificate după origine trebuie să fie declarată conform legislaţiei în vigoare; 
  • când apa preparată provine dintr-o sursă privată şi este îmbuteliată, dar nu a fost supusă vreunui procedeu de tratare care să-i fi modificat compoziţia originală sau în care a fost adăugat dioxid de carbon ori fluor, trebuie să apară pe etichetă sintagma “dintr-o sursă privată” lângă numele produsului de pe eticheta principală; 
  • când se cere de către autorităţi ca o apă îmbuteliată să fie tratată înainte de îmbuteliere, modificarea rezultată în urma tratamentului trebuie să fie declarată pe etichetă.

Există și câteva restricții privind natura informațiilor, astfel eticheta apei de masă nu trebuie să conțină: 

– afirmaţii privind efectele medicale, cum ar fi cele preventive, paleative, curative sau alte efecte, decât dacă respectă proprietăţile acestui produs, menţionate în prezentele norme de igienă; 

– precizări în legătură cu efectele benefice pentru sănătatea consumatorilor, până când acestea nu sunt demonstrate ştiinţific; 

– numele localităţii sau un loc anume specificat, care nu trebuie să facă parte din numele definitoriu al produsului decât dacă se referă la o apă clasificată după origine, captată de la locul al cărui nume este menţionat pe etichetă; 

– folosirea oricăror precizări sau a oricăror pictoriale care pot crea confuzii ori pot induce în eroare consumatorii în legătură cu natura, originea, compoziţia sau proprietăţile apelor potabile îmbuteliate este interzisă la punerea acestora în vânzare.

Este interzisă comercializarea sub mai multe denumiri comerciale a apei de masă provenite din aceeaşi sursă. 

Producătorul de apă potabilă îmbuteliată comercializată sub denumirea de apă de masă are obligația de a solicita în scris înregistrarea produsului în Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor.

„ Apa imbuteliata, indiferent de tipul, natura sau calitatea ei, supune atentiei mai multe aspecte:

a. Toxicitatea plasticului (exista 6 tipuri de plastic) – in functie de tipul de plastic utilizat, diverse substante trec in mediul mai mult sau mai putin acid si se regasesc in continutul apei din sticla, mai ales daca este expusa direct actiunii razelor solare sau congelata, racita si incalzita, etc

b. Prospetimea pastrarii apei – tine exclusiv de producator, de corectitudinea etichetarii datei imbutelierii si de estimarea corecta a datei de expirare.

c. Dioxidul de carbon cu care unele ape minerale sunt imbogatite – teoretic, CO2 ar trebui sa fie doar de natura fermentativa, dar nu este totdeauna asa.

d. Defecte ascunse – pot aparea tot felul de defecte de transport (indoire, pleznire, crapare a recipientului), defecte de imbuteliere neobservate (capace care rasufla etc), alte defecte.” a precizat Domnul Dr. Bioch. Eng. Mihai Rissdorfer, specialist APC Romania 

În concluzie, cerințele de mai sus referitoare la etichetarea apei de masă oferă libertate totală producătorilor să declare sau nu compoziția chimică a apei, fapt constatat și prin analiza celor 6 tipuri de apă de izvor și a celor 3 tipuri de apă de masă. Acest lucru conduce la încălcarea dreptului consumatorului de a fi informat corect, complet și precis. În felul acesta, consumatorul român nu poate să aleagă în cunoștință de cauză, fiind expus unor riscuri privind sănătatea sa.

În lunile de vara nu recomandăm consumul de apă potabilă îmbuteliată în recipiente de plastic, deoarece transportul și depozitarea acestora nu se realizează cu respectarea parametrilor de temperatură (5-25 grade celsius) și umiditate (75%), lucru ce reiese și în urma controalelor realizate de către inspectorii ANPC. Consumatorii pot să folosească ca alternativă apa furnizată în sistem centralizat, adică apa de la robinet.

II.3. Cerințe legale privind apele minerale naturale.

Prin apă minerală naturală se înţelege o apă pură din punct de vedere microbiologic, care îşi are originea într-un zăcământ/acvifer subteran şi este exploatată prin una sau mai multe emergenţe naturale ori foraje. 

Apa minerală naturală se deosebeşte, în mod evident de apa de băut obişnuită, prin următoarele caracteristici: 

– natura sa, caracterizată printr-un conţinut specific de săruri minerale dizolvate, oligoelemente sau alţi constituenţi şi, eventual, prin unele efecte asupra sănătăţii; 

– puritatea sa originară, ambele caracteristici fiind menţinute intacte datorită originii subterane a acestei ape care trebuie să fie protejată de toate riscurile de poluare. 

Apele minerale naturale sunt de două feluri: plate și carbogazoase.

  1. Apele minerale naturale carbogazoase îmbuteliate se împart în 3 categorii la care se aplică următoarele definiţii: 

– apă minerală naturală, natural carbogazoasă – apă al cărei conţinut de dioxid de carbon provenind de la sursă este, după o eventuală condiţionare şi după îmbuteliere, acelaşi ca la emergenţă, luându-se în considerare şi impregnarea, acolo unde este cazul, cu o cantitate de dioxid de carbon provenit din acelaşi zăcământ/acvifer, care să compenseze pierderile echivalente rezultate în cursul operaţiunilor amintite, în limitele tehnice uzuale de toleranţă; 

– apă minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă – apă al cărei conţinut în dioxid de carbon provenind din acelaşi zăcământ/acvifer este, după eventuala condiţionare şi după îmbuteliere, mai mare decât la emergenţă; 

– apă minerală naturală carbogazificată – apă la care s-a adăugat dioxid de carbon de altă origine decât cea din zăcământul/acviferul de provenienţă, dar de uz exclusiv alimentar. 

Eticheta apelor minerale naturale trebuie să conţină următoarele informaţii obligatorii: 

– menţionarea compoziţiei chimice, precizându-se constituenţii caracteristici;

– locul unde este exploatată sursa şi numele acesteia; 

– indicarea eventualelor tratări prevăzute în actul normativ; 

– apele minerale naturale având o concentraţie de fluor mai mare de 1,5 mg/l vor avea specificat pe etichetă următorul avertisment: “Conţine mai mult de 1,5 mg/l fluor: produs nerecomandat consumului regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani”.

Recipientele apelor minerale naturale care au fost tratate cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie inscripţionate pe etichetă, în imediata apropiere a locului unde este menţionată compoziţia chimică a constituenţilor caracteristici, cu următorul text: “Apă supusă unei oxidări cu aer îmbogăţit cu ozon, conform unei tehnologii autorizate”. 

Este interzisă comercializarea sub mai multe denumiri comerciale a apei minerale naturale provenite din aceeaşi sursă. 

Sunt interzise înscrierea şi utilizarea pe ambalaje, etichete şi în publicitatea de orice fel a indicaţiilor care atribuie unei ape minerale naturale proprietăţi referitoare la prevenirea, tratarea sau vindecarea unor boli umane.  Menționarea unor caracteristici ale apelor minerale naturale, de genul sulfatată, calcică etc. sunt permise numai dacă acestea au fost stabilite în baza analizelor fizico-chimice sau, acolo unde este cazul, a unor examene farmacologice, fiziologice şi clinice realizate conform prevederilor legislative în vigoare. 

Menţiunile următoare pot fi înscrise pe eticheta produsului finit – apă minerală naturală:

– Oligominerală sau slab mineralizată – conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai mare de 500 mg/l. 

– Foarte slab mineralizată – conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai mare de 50 mg/l. 

– Puternic mineralizată – conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, este mai mare de 1.500 mg/l. 

– Hidrogencarbonatată – conţinutul de hidrogencarbonat (HCO3) este mai mare de 600 mg/l. 

– Sulfatată – conţinutul de sulfaţi este mai mare de 200 mg/l. 

– Clorurată – conţinutul de clor este mai mare de 200 mg/l. 

– Calcică – conţinutul de calciu este mai mare de 150 mg/l. 

– Magneziană – conţinutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l. 

– Fluorurată sau conţine fluor – conţinutul de fluor este mai mare de 1 mg/l; vor fi respectate cerinţele de etichetare prevăzute la art. 19 lit. d) din norme. 

– Feruginoasă – conţinutul de fier bivalent este mai mare de 1 mg/l. 

– Acidulată – conţinutul de dioxid de carbon liber este mai mare de 250 mg/l. 

– Sodică – conţinutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l. 

– Corespunde pentru prepararea alimentelor destinate sugarilor – numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din anexa nr. 1 a HG nr. 1020/2005 şi cu respectarea conţinutului în nitrati (NO3) prevăzut în anexa nr. 4 a HG nr. 1020/2005. 

– Corespunde pentru regim sărac în sodiu – conţinutul de sodiu este mai mic de 20 mg/l. 

– Poate avea efect laxativ – numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din anexa nr. 1 a HG nr. 1020/2005. 

– Poate avea efect diuretic – numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din anexa nr. 1 a HG nr. 1020/2005

Pe etichete pot fi înscrise indicaţii precum: “stimulează digestia”, “poate facilita funcţiile hepato-biliare” sau indicaţii similare, dacă acestea nu contravin principiilor prevăzute în legislația aplicabilă. Prin ordin al ministrului sănătăţii, se adoptă prevederi privind informaţiile de pe ambalaje sau etichete, precum şi publicitare, referitoare la posibilitatea utilizării apelor minerale naturale în alimentaţia sugarilor. Prevederile de acest tip pot viza şi proprietăţile apei care determină utilizarea informaţiilor respective. 

II.4. Cerințe legale privind apa de izvor.

Termenul “apă de izvor” este rezervat unei ape destinate consumului uman, în stare naturală şi îmbuteliată la sursă, care: 

  • satisface condiţiile microbiologice prevăzute la art. 12 şi 13 din HG nr. 1020/2005; 
  • satisface condiţiile de exploatare prevăzute la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 2 a HG nr. 1020/2005, care vor fi respectate în totalitate pentru apa de izvor; 
  • satisface cerinţele în materie de etichetare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 20-22 alin. (1) din HG nr. 1020/2005; 
  • nu a suferit altă tratare decât cele prevăzute la art. 8-11din HG nr. 1020/2005; 
  • îndeplineşte criteriile de potabilitate prevăzute în legislaţia românească, referitoare la apele potabile. 

Dr. Bogdan Draghici, Medic primar medicina muncii, Coordonator Departament Medicina Muncii SANADOR ne ofera cateva sfaturi si anume: „sa beti o cantitate suficienta de apa este vital pentru sanatatea dumneavoastra. Fiecare celula din corpul uman are nevoie de apa, acesta fiind motivul pentru care este atat de important sa beti lichide. Creierul este format in proportie de 90% din apa. Daca nu furnizati suficienta apa corpului dumneavoastra, creierul nu va functiona bine si veti avea dureri de cap sau migrene. Prin urmare, veti fi obositi si veti experimenta simptome ale deshidratarii. Cand aportul de apa nu este egal cu cantitatea eliminata, veti fi deshidratati.


Beneficiile principale pentru sanatate ale consumului de apa:


1.    Protejeaza tesuturile, maduva spinarii si articulatiile

2.    Ajuta organismul sa elimine toxinele

3.    Accelereaza metabolismul

4.    Imbunatateste digestia

5.    Previne deshidratarea

6.    Mentine hidratarea pielii

7.    Mentine temperatura normala a corpului

8.    Mentine masa musculara

9.    Pastreaza sanatatea rinichilor

10.    Previne bolile cardiovasculare

11.    Previne oboseala

III. Identificarea instituțiilor statului cu atribuții în domeniul supravegherii calității apei și al respectării legislației privind producerea și comercializarea acestora.

Instituțiile statului implicate în supravegherea și controlul calității apei potabile sunt:

  1. Ministerul Sănătății;
  2. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;
  3. Agenția Națională pentru Resurse Minerale.
  1. Atribuțiile Ministerului Sănătății

Atribuțiile Ministerului Sănătății în materie de supraveghere și control al apei potabile se exercită prin autoritățile de sănătate publică județene și prin Insitutul Național de Sănătate Publică.

Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică. 

La cererea producătorului sau distribuitorului de apă potabilă, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate aproba pe o perioadă determinată o primă derogare de la parametrii de potabilitate, cu condiţia ca o astfel de derogare, care nu va depăși 3 ani, să nu constituie un pericol potenţial pentru sănătatea publică şi numai în cazul în care nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei. 

Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată. 

În scopul informării consumatorilor, Ministerul Sănătăţii, prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile

Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine date despre calitatea apei potabile produse şi distribuite. 

Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile. 

Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică anual Raportul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind calitatea apei potabile. Raportul naţional privind calitatea apei potabile va fi notificat Comisiei Europene în termen de două luni de la publicare. O analiză a site-urilor autorităților de sănătate publică județene a reliefat faptul că astfel de rapoarte există doar la nivelul anului 2013, lucru constatat și în privința Raportului național privind calitatea apei potabile, raport ce se poate consulta pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică și care poartă denumirea de “Raport pentru sănătate și mediu 2013”.

Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, aflate pe piaţă sunt notificate la Ministerul Sănătăţii Publice, prin institutele de sănătate publică din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

Ministerul Sănătăţii Publice asigură accesul publicului la formularul electronic de notificare şi la Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, prin afişarea acestora pe site-ul oficial al Ministerului Sănătăţii Publice. 

Ministerul Sănătăţii Publice organizează Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, şi administrează baza de date aferentă, aflată pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice. 

  1. Atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor

ANPC are, prin lege, numai atribuții ce țin de verificarea corectitudinii informațiilor menționate pe eticheta raportat la prevederile legislative din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European si al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, precum si prevederi exprese din legislația apei potabile.

  1. Atribuțiile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale

ANRM aprobă Lista apelor minerale naturale recunoscute în România. Conform celor mentionațe în Ordinul președintelui ANRM nr. 4/2015, în România, la data emiterii acestui ordin, existau 60 de denumiri comerciale de ape minerale naturale, cărora le corespund 60 de surse de extracție.

  1. Analizarea principalelor mărci de apă minerală naturală plată atât din punct de vedere al respectării legislației privind etichetarea, dar și al modului în care informațiile de pe eticheta produselor analizate corespund unui nivel de informare adecvat luării de decizii în cunoștință de cauză în momentul achiziționării acestui tip de produs.

Experții APC România au achiziționat din marile structuri comerciale 42 tipuri de apă, după cum urmează:

– 25 tipuri de apă minerală naturală plată (Aqua Carpatica, Carpatina, Bucovina, Perla Harghitei, Izvorul Minunilor, San Benedetto, Vittel, Cheile Bicazului, Borsec, Zizin, Keia, Valea Izvoarelor, Aquatique, Carrefour, Kaufland, Hera, Perla Covasnei, Herculane, Evian, Voslauer Sport, Apa Craiului, Perenna, Rocchetta, Acqua Panna, Saguaro);

– 12 tipuri de apă recomandată pentru hidratarea și prepararea hranei bebelușului (Bucovina – Bebe Bucovina, Aquatique, Izvorul Minunilor, Aqua Carpatica, Humana, Hipp, San Benedetto, Jana, My Water, Voslauer Junior, Kids, Vedda);

– 6 tipuri de apă de izvor plată (Azuga, Auchan, Izvorul Zânelor, Kristall Perle, Poiana Rece, Aqua Queen);

– 3 tipuri de apă de masă (Aqua Tulip, Tuana, Perla Râmnicului).

 Aici puteți downloada un document detaliat al analizei efectuate de APC-România, în funcție de diferitele tipuri de substanțe aflate în compoziția celor 25 de tipuri de apă plată studiate.

“Nici un alt aliment nu e ingerat zilnic într-o cantitate așa de mare. Acest lucru ne obligă să acordăm o atenție deosebită apei. Din păcate, alegerea unor ape minerale naturale plate în vederea hidratării organismului nu este o opțiune ușoară având în vedere faptul că producătorii nu sunt obligați să declare compoziția chimică a apei după o structură standardizată. Totuși, dacă eticheta vă oferă posibilitatea verificării anumitor constituenți, atunci trebuie să aveți în vedere următoarele criterii:

– nivelul scăzut de sodiu, mai mic de 20 mg/l;

– nivelul scăzut de nitrați, mai mic de 4 mg/l;

– conținutul scăzut de reziduu fix la 180 grade Celsius, mai mic de 500 mg/l;

– nivelul scăzut de calciu, mai mic de 100 mg/l.

Dacă aveți probleme grave de sănătate, consultați medicul curant pentru a vă recomanda apa potrivită în funcție de diagnosticul dumneavoastră.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

APA PLATA

CU CE E DIFERITA?
Este o apa microbiologic pura (adica fara microbi), cu un continut scazut de saruri minerale.

CU CE MA AJUTA?
Apa plata poate fi bauta timp de un an de la imbuteliere. Consuma apa cu ph apropiat de cel al sangelui (aprox. 7,32).

APA DE IZVOR

CU CE E DIFERITA
O poti bea daca e necontaminata (izvorul sa nu se afle pe langa terenuri cultivate – pesticide – sau fabrici) si microbiologic pura.

CU CE MA AJUTA?
Pentru ca nu are o compozitie constanta, nu se poate spune daca e buna sau nu pentru organism.

APA CARBOGAZOASA

CU CE E DIFERITA
Este apa potabila cu adaugare de dioxid de carbon la imbuteliere.

CE CE MA AJUTA?
Favorizeaza aparitia osteoporozei si determina eliberarea de radicali liberi care deterioreaza procesul de reparare a tesuturilor, accelerand imbatranirea.

APA SEMI-CARBOGAZOASA “LIGHT”

CU CE E DIFERITA
Poate fi apa plata cu continut de dioxid de carbon natural sau adaugat la imbuteliere. Citeste eticheta!

CU CE MA AJUTA?
Este un compromis intre gust, obiceiuri si constiinta, dar nu e sub nicio forma benefica pentru organism.

APA MINERALA NATURALA

Tu cum pastrezi apa?

Dupa imbuteliere, recipientele cu apa trebuie ferite de inghet sau supraincalzire pentru ca ambalajele se pot degrada (mai putin sticla sau ceramica), proces care duce la eliberarea unor substante chimice nocive in lichid.

CU CE E DIFERITA
Este o apa pura de origine subterana, folosita in tratamente medicale si difera in functie de compozitie.

CU CE MA AJUTA?
Toate aceste ape se consuma preferabil la indicatia medicului, ele avand efecte directe asupra sanatatii umane.

APA CU AROME

CU CE E DIFERITA
Poate fi apa plata sau apa de calitate inferioara in care se adauga arome sintetice pentru schimbarea gustului.

CU CE MA AJUTA?
Beneficii… doar pentru gust, in rest nu faci altceva decat sa cresti aportul de substante chimice si stabilizatori!

APA RESTRUCTURATA

CU CE E DIFERITA
Se obtine “industrial”, in unele fabrici de medicamente homeopate sau acasa, prin folosirea vaselor de restructurare.

CU CE MA AJUTA?
Efectele imediate sunt de detoxifiere a organismului, iar in timp vei deveni din ce in ce mai sanatoasa.

Încă din timpurile străvechi oamenii credeau că există ,,elixirul vieții” care să vindece de toate bolile și să întinerească pe cei bătrîni. Apa poate fi de origine organică și anorganică. Singurul izvor de apă organică sînt fructele și legumele. Pentru a primi elementele ,,vii” ale acestei ape fructele și legumele trebuie consumate doar crude sau sub formă de sucuri.

Apa mineralizată este apa în care în mod artificial au fost dizolvate anumite săruri , se adaugă gaze și se îmbuteliază. Este o imitare nereușită, ca să nu zicem dăunătoare, a apei minerale. Această apă aduce doar interes comercial deoarece este imposibil să imitezi natura.

Apele naturale prezintă totalitatea apelor din Biosferă. Spre deosebire de cea chimic pură, este o soluție cu o compoziție complexă, generată de solubilitatea substanțelor cu care vine în contact în timpul circuitului său. Compoziția ei chimică este alcătuită din tot complexul de gaze, ioni și coloizi.

Este apa ce se conține în celulele organismelor vii (vegetale și animale). Are o densitate mărită și nu poate fi considerat dizolvant. Omul matur este constituit din apă în proporție de 55-65%. Se spune că una din cauzele îmbătrînirii este pierderea capacității proteinelor celulare de a lega cît mai multă apă.

Apa argintată

Apele naturale ce conțin cantități însemnate de calciu și de magneziu sînt numite ape dure . Duritatea apei este determinată, cu precădere, de prezența cationilor de calciu și de magneziu.

Apa dură este apa cu gust sălciu în ea nu face spumă săpunul , nu înmoaie legumele la fierbere și formează cruste în urma fierberii.

Apă clorurată

Apa potabilă , sau cum îi zicem noi, apă de băut, face parte din categoria apelor dulci și posedă toate însușirile lor. Omul are nevoie de apă potabilă: dacă pierdem circa 6-8% din conținutul de apă, pierdem cunoștința iar la pierderea a 10-12% inima încetează să se mai bată

Apa moale conține cantități neînsemnate de calciu și de magneziu, însă predomină conținutul de sodiu ceea ce ușurează cu mult spălatul la utilizarea lor . Cercetările balneologice demonstrează acțiunea benefică a acestor ape asupra dezvoltării și funcționării tuturor organelor ale tractului gastro-intestinal. De rînd cu acțiunea binefăcătoare ale acestor ape, întrebuințarea lor îndelungată poate provoca tensiunea arterială, atac de cord, cancer și boli de inimă și ale vaselor sanguine.

Apa mineralizată

Apa moartă este apa care conține o cantitate enormă de săruri în care nu poate exista viața . Un exemplu clar este Marea Moartă din Palestina care are o apă neobișnuit de sărată la care gradul de salinitate crește odată cu adîncimea . Apa din Marea Moartă are o densitate mare și e mai grea decît apa obișnuită deoarece noi sîntem mai ușori decît apa.(una din trăsăturile atractive ale acestor ape.

Apa: Legendă și adevăr

Apa oxigenată conține 2 molecule de hidrogen și 2 de oxigen . Ea este un lichid incolor sau de culoare albăstruie. Soluțiile cu partea de masă de 3% de H2O2 este numită peroxid de hidrogen care are o întrebuințată largă : în medicină ca dezinfectant, în cosmetică – la decolorarea părului , în industrie – la înălbirea tesuturilor și a blănurilor , agricultură – la prelucrarea semințelor contra unor agenți patogeni, în industria alimentară – ca adaos la conservături , murături și în multe alte domenii

Apa în care în locul atomului de hidrogen se află atomul de deuteriu, se numește apă grea . Prima dată ea a fost obținută în 1933 . Vizual , apa grea nu se deosebește deloc de apa potabilă și ea se găsește în cantități foarte mici în apa potabilă. În 10 litri de apă potabilă se găsesc circa 8 grame de apă grea,.

Apa vie

Apa structurală

Apele minerale se consideră apele naturale subterane și mai rar de suprafață, care conțin săruri minerale, compuși organici, substanțe radioactive și gaze dizolvate în concentrații mai mari decît în apa de băut . Există ape slab mineralizate (1-2 g/l) , moderat mineralizate ( 5-15 g/l) și puternic mineralizate (15-35 g/l) . Apele cu o mineralizare mai mare de 50g/l se numește salamură . Apele minerale se folosesc cel mai des în scopuri curative , în sanatorii de exemplu . Proprietățile acestor ape nu se datorează mineralizării, ci ,,memoriei” ei care ,,tine minte” armonia din nivelurile freatice inferioave

Apa dezghețată

Apa minerală

Apa Gazată

Apa dură (tare)

Cînd pronunțăm cuvîntul ,,apă gazată” , ne gîndim intuitiv la apa carbogazoasă . Dar nu este așa. Apa care conține gaz sau gaze în mod natural este numită carbogazoasă, dar cea în care a fost introduse gazele artificial – gazate. Deci apa ce se vinde în aparatele-automate este apa gazată dar nici întru-n caz minerală și nici gazoasă .

Această apă este apa ce se obține la fierberea apei, după evaporare. Ea este lipsită de săruri și este numită apă chimic pură (deoarece conține doar atomi de oxigen și hidrogen). Consumarea ei permanentă poate duce la grave probleme de sănătate.

Apa potabilă – care se poate consuma fără riscuri de sănătate

Apele reziduale

Apa este cel mai răspîndit compus de pe Pămînt. Ea a jucat un rol determinant în procesul dezvoltării geologice a planetei noastre. Fără apă Pămîntul ar fi rămas un pustiu. Milioane de ani la rînd apa a distrus bolovanii de piatră, dizolvînd substanțele anorganice, contribuind împreună cu plantele, animalele și microorganismele la procesul de formare a solului. Datorită conductibilității ei termice , ea absoarbe căldura , apoi o cedează , determinînd astfel clima pe Pămînt . Iar moleculele de apă ce se găsesc în nouri , protejează planeta de frigul cosmic. Despre rolul apei se poate de spus la nesfîrșit. Astăzi, fiecare din noi știe că apa este un compus incolor, fără gust și fără miros, știe că fierbe la 100 grade Celsius și îngheață la 0 grade, dar în cîte ramuri se împarte apa, nu toți știm:

Apa moale

Apa distilată

Este o variantă contemporană a apei vii. Se obține prin prelucrarea apei naturale cu unde magnetice. Utilizarea apelor magnetizate la producerea betonului sporește duritatea lui cu 45% iar apoi după ce se întărește scade de 4 ori. Aceste ape de asemenea se folosesc la crearea cauciucului artificial de calitate superioară.

Sînt apele ce conțin poluanți fizici și biologici . Aceste ape sînt periculoase penttru noi: atît pentru consum , cît și pentru scăldatul în ele. Ele sînt imperii ale bacteriilor și ale agenților patogeni deoarece ele ,,consumă” toate substanțele periculoase pentru noi de la canalizare pînă la apele freatice sau bălți.

Apa oxigenată

Apa grea

(varietate izotopică)

Cel puțin în sistemul centralizat de aprovizionare cu apă , apa potabilă se prelucrează cu clor , tehnologia prevede mai multe etape . Dacă clorul omoară ..viața din apă” atunci mulți microbi, agenți patogeni și viruși devin rezistenți la clor . Clorul nu poate distruge substanțele toxice din apă , de acea o anumită cantitate de compuși chimici rămîn în apa supusă purificării și zi de zi contribuie la diminuarea sănătății noastre.

Apa fiartă

Apa moartă

Este o variantă a ,,apei vii”. provine din formele solide ale apei (gheața sau zăpada . Ea sporește solubilitatea substanțelor chimice, posedă proprietăți de dezinfecare, sporește creșterea culturilor agricole și a recoltei și contribuie la îmbunătățirea fertilității solului.

Tipurile de apă conform proprietăților fizico-chimice

Apa naturală

Apa magnetizată

Este considerată acea apă, care un anumit timp a fost în contact cu ionii de argint.Ea se utilizează la conservarea multor produse și medicamente ușor alterabile, pentru grăbirea procesului de maturizare a vinurilor și pentru îmbunătățirea calitățiilor gustative , în scopuri profilactice și curative. Vasele de argint sînt utilizate pe larg în biserici și mănăstiri la sfințirea apei și a mirului

Definiția acestei ape ne poate spune multe: că ea fierbe la 100 grade Celsius că conține doar molecule de apă (ceea ce nu este corect) și multe altele . Pe lîngă alte componente, apa fiartă conține și gaze dizolvate în ea . Această apă este consumată pentru că ea nu conține microbi, așa credem noi, dar sînt și microbi ce se testează chimic și în gheizerele vulcanelor. Dar la răcire ea aproape este lipsită de oxigen și își pierde o cantitate enormă desăruri minerale care se precipită . La fierbere apa aproape își pierde puterea vitală care este atît de necesară organismului nostru.

(Ne cerem scuze. Rubrica în constructie.)

“Apei i-a fost data puterea de a deveni seva vietii pe pamant.”
Leonardo da Vinci

Sursa http://www.apc-romania.ro/

Facebook Comentarii