Risipa

Ultima modificare la

Un stil de viață nou în care este inclus postul cu apă, contribuie la reducerea risipei de orice fel

De ce această rubrică?

Un om muncește din greu pentru a câștiga mai mulți bani ca apoi să se hrănească mult mai mult decât trebuie, iar ce rămâne, este aruncat la gunoi. În 10-15 ani acesta ajunge supraponderal sau obez, cu cel puțin 5-6 afecțiuni și boli. După vârsta de 45-50 de ani acesta are o vârstă biologică mult mai  mare decât cea din CI, se simte mai bătrân, mai obosit, mai epuizat.

Omul își risipește viața, timpul, banii încurajând companiile să producă tot mai mult, ca să polueze și mai mult, și să devenim tot mai afectați, ca apoi să cumpărăm cât mai multe medicamente și să secătuim banii sistemului medical care ar putea fi folosiți pentru altceva, de ex. educație și plantarea de copaci. Uite așa se creează un cerc distrugător din care nimeni nu mai scapă ușor. Am făcut o introducere așa mai în grabă. Oricum nu pot explica pe deplin tot ce îmi doresc așa că voi mai corecta și actualiza aceasta rubrică. Poate că imi dai și tu vreo idee. 

Este important să conștientizăm că nu avem unde să fugim de pe planetă. Nu e greu să devenim mai responsabili și să nu alunecăm atât de ușor în prăpastie. Deși nu adopt ideile alarmiste extreme despre încălzirea globală, am decis că nu vreau să fiu parte din segmentul de populație care consumă excesiv, fără responsabilitate și contribuie la propria îmbolnăvire și distrugere, dar și a planetei. Să știți că postul cu apă prelungit m-a educat și m-a ajutat mult să înțeleg lucrurile în privința aceasta. Nu vreau să mai pierd zilnic ore întregi pe cumpărături, multe cumpărături și mai multe cumpărături, pe umblat în disperare pentru un loc de parcare, pe gătit excesiv, pe aruncat apoi la gunoi.

Hrana este sacră, să nu o pângărim. Bucătăria este o artă. Servirea mesei alături de cei dragi este binecuvântare, bucurie, împlinire. Corpul trebuie să “merite” hrana iar meritul îi vine din mișcare, sport, muncă, activitate. Cam asta e ideea de bază, plus faptul că risipa se leagă și de alte laturi ale vieții, așa că e interesant pentru mine.

Nu propun să ne ducem în junglă să locuim acolo, însă propun să devenim conștienți că prin mici gesturi, mici schimbări, ne ajutăm în primul rând pe noi înșine, societatea și mediul înconjurător. Amicul nostru clujean Bogdan Bob Rădulescu, actorul, a postat recent pe Facebook, despre bucuria lui cu privire la salvarea unei geci, căreia reparându-i ceva aceasta nu a ajuns la gunoi ci poate fi în continuare folosită câțiva ani buni. E un gest mic, dar care poate ajuta la schimbarea multor mentalități. Cu toții știm deja cât de excesiv și de dăunător este consumerismul.

Risipa alimentară se asociază și cu alte tipuri de risipă care sunt legate de subiectele mele preferate pe care le vom aborda în site, cărți, broșuri și conferințe. Eu le combin în mintea mea și ajung de la hrană la filozofie, spiritualitate și politică :)). Incerc să le prezint cât mai simplu fără să producă confuzie.

Putem deci include și risipa apei potabile, risipa potențialului uman, risipa puterii pe care instituțiile o au, risipa timpului, risipa banilor, risipa talentelor, risipa energiei creative, risipa nervilor dar și multe alte pierderi, căci risipa = pierdere și poluare. Este nevoie de apariția unor probleme la nivel mondial pentru a ne da seama cât de important este să învățăm să economisim? Sper că vom lăsa mereu pe seama destinului lucrurile. Trebuie să fim pregătiți și să învățăm aceste lucruri de valoare înainte de a se întâmpla dezastre și catastrofe. Eu cred că nimeni nu trebuie să fie Risipitorul de Frumusețe, cum e și titlul unui spectacol. De mulți ani încoace observ multă risipă în țara noastră la orice nivel. Deși avem potențial tot la fel ca și alte țări, nu suntem educați în privința aceasta.

“Mulți spun că e fiindcă noi nu suntem capabili, nu suntem la fel de inteligenți, nu suntem la fel de creativi, nu suntem la fel de muncitori. Noi am analizat aceste lucruri și este clar că, sub aspectul potențialui de intelectual, de inteligență și de creativitate, nu există diferențe majore între noi și celelalte popoare sau țări care ocupă primele poziții în aceste clasamente. Am făcut comparație cu Franța, Marea Britanie, Statele Unite, Țările Nordice și nu suntem nici mai puțin creativi ca potențialul, nici mai puțin inteligenți decât ei. 

Problema noastră stă în faptul că, neavând încredere unii în ceilalți, nu cooperăm la fel de bine ca ei. În consecință, nu avem instituțiile sociale puternice care sa folosească acest potențial. Este, practic, un potențial irosit. Când românii merg în străinătate, ne mirăm că omul ăla, care nu era nici foarte performant, nici foarte bun, avea note mici la școală, reușește să realizeze niște lucruri extraordinare într-un mediu cu instituții puternice, care valorizează potențialul intelectual al unui individ autonom.”  Profesor psiholog Daniel David.

Ne-manifestarea potențialului pe care Inteligența creatoare l-a scris în codul nostru genetic, înseamnă risipă, înseamnă pierdere enormă. Risipa în mod direct sau indirect, are de-a face cu pierderea multor valori personale, stresul, cu lăcomia, cu distrugerea relațiilor, cu infracțiunea, corupția și chiar distrugerea naturii. Voi scrie despre aceste legături în articole viitoare. Deja am scris la pagina Transformare că filozofia mea se aseamănă oarecum cu pilda talanților care trebuiesc înmulțiți. Într-o singură frază aceasta ar suna cam așa: doresc să contribui și la reducerea risipei potențialului uman – cu tot ce implică asta.

Între timp să începem să ne educăm pas cu pas, și să luăm în serios această problemă serioasă a risipei apei și cea alimentară.

Fiecare familie de români aruncă peste 150 de kilograme de mâncare, pe an dar la nivel european cifrele sunt de speriat. Peste 88 milioane tone alimente risipă anuală în valoare de peste 143 miliarde euro. Eu cred că prin inițiativa de a încuraja oamenii să conștientizeze lucruri, să își creeze obiceiuri sănătoase, postul cu apă fiind unul din acestea, pot să contribui și eu la reducerea risipei. Și nu e vorba doar de pierderi financiare.

Așadar, o nouă mentalitate în care conștientizarea importanței unei vieți mai cumpătate este benefică pentru noi și pentru mediu. Ritualul postului cu apă anual, poate aduce schimbări care ajută în acest sens. Sunt sigur că viziunea pe care o am poate ajuta oamenii să își reducă din nevoia de a face cumpărături excesive din care ajung multe fie la gunoi fie în depozite de grăsime în organism, care produ zeci de afecțiuni și de boli consumatorului. În privința reducerii risipei am făcut voluntariat de câteva ori, și doresc ca pe viitor să mă concentrez mai mult și pe acest aspect. 

Mesajul meu despre postul cu apă, despre un stil de viață echilibrat și responsabil, se leagă perfect și cu educația vis a vis de consum, de reducerea cumpărăturilor, reducerea risipei alimentare și a protejării mediului înconjurător. În plus, dorim să facem lângă Someșul Rece, un țarc pentru animale abandonate și rănite, iar hrana care nu poate fi consumată de oameni, sau pe cale să expire, să o folosim pentru aceste animăluțe minunate.

La Cluj s-a înființat Banca de alimente. E o inițiativă excelentă. Puteți să vă documentați în acest sens. Puteți descărca Ghidul de reducere a risipei aici.

Inserez mai jos un text preluat pe tema aceasta, dar voi mai scrie voi prelua informații din presă care ne ajută să conștientizăm cât de gravă este problema lăcomiei, a excesului și implicit a risipei. 

Firmele care donează mâncare plătesc impozit mai mic la stat. Asta prevede legea risipei alimentare, care se aplică de astăzi, după amânări succesive. Problema risipei rămâne, însă, acută la nivelul gospodăriilor. Firmele care donează mâncare plătesc impozit mai mic la stat. Asta prevede legea risipei alimentare, care se aplică, după amânări succesive. Problema risipei rămâne, însă, acută la nivelul gospodăriilor. Printre altele există şi un motiv demențial. Este vorba și de o explicaţie sociologică incredibilă: românii cumpără mai mult decât pot mânca pentru a face impresie bună în fața celorlalți. Este incredibil, dar adevărat. Orgoliile personale și factori de altă natură emoțională contribuie la ruinarea multor vieți și a mediului. 

În fiecare zi, firmele de salubritate colectează sute și mii de saci întregi de alimente aruncate. Numai într-un singur sector al Capitalei, se strâng aproape 600 de tone în fiecare lună. Nici nu e de mirare, având în vedere că o singură familie iroseşte atâta mâncare pe an.

 

Gândiți-vă, în mod simbolic, că e posibil ca în aceste tomberoane să fie și potențialul, creativitatea și alte daruri pe care viața le-a pus in interiorul nostru, dar noi le-am neglijat, ajungând să fie o mare risipă.

Potrivit statisticilor, aruncă cel mai mult la gunoi mâncare gătită, legume, fructe, pâine, lapte şi brânzeturi. Iar reprezentanţii primăriilor spun că, în zilele de după sărbători, colectează de două ori mai multe deşeuri alimentare decât într-o zi obişnuită.

Un pas pe care câţiva l-au făcut deja.

Sorin Stan este bucătar-şef la un restaurant din Capitală. La finalul zilei, rămâne cu alimente nevândute. Aşa că el şi prietenul său, Claudiu Bădoi, campion mondial la kickboxing, au găsit o soluţie ca să nu arunce mâncarea.

SORIN STAN, bucătar-şef: Facem nişte acte de caritate în zona Teleorman şi le donăm unor familii nevoiaşe. Claudiu merge acolo în fiecare zi, duce pachete.

CLAUDIU BĂDOI, campion mondial la kickboxing: Sunt oameni amărâţi, eu acolo am copilărit, îi ştiu de mic şi îmi face plăcere, i-am ajutat, de când eram eu mic îi ajutam.

Sursa parțială: https://ec.europa.eu/food/safety/food_waste_en 
https://a1.ro/
Facebook Comentarii