Postul lui Gandhi

Non-violenţa şi simplitatea

Cel de-al doilea principiu promovat de Gandhi, poate şi cel mai cunoscut, este non-violenţa. Una dintre cele mai celebre afirmaţii ale sale spune că “Violenţa este arma celor slabi; non-violenţa este arma celor puternici”.

Gandhi şi-a explicat filosofia şi modul de viaţă în autobiografia sa: „Când mă cuprinde disperarea, îmi amintesc că, de-a lungul istoriei, calea adevărului şi iubirii a învins mereu. Au existat tirani şi criminali şi, pentru un timp, păreau de neînvins dar, în cele din urmă, au căzut, întotdeauna.” Totuşi, el a recunoscut că acest principiu presupune un curaj extrem şi credinţă, dar şi că non-violenţa nu trebuie folosită ca scuză pentru laşitate. „Cred că acolo unde singura alegere este între laşitate şi violenţă, eu aş sugera violenţa”, scria el, completând şi că „Adevărata non-violenţă este imposibilă dacă omul nu este lipsit de orice teamă”.

În al treilea rând, Gandhi a promovat simplitatea, fiind convins că o persoană implicată în serviciul societăţii ar trebui să ducă o viaţă simplă, lucru care ar putea duce la Brahmacharya – puritatea spirituală şi practică. Simplitatea lui a început prin renunţarea la modul de viaţă occidental pe care îl ducea în Africa de Sud. L-a numit „reducându-mă la zero”, ceea ce înseamnă renunţarea la cheltuielile inutile şi adoptarea unui mod de viaţă simplu.

La întoarcerea în India din Africa de Sud, a renunţat la hainele occidentale, pe care le asocia cu bogăţia şi succesul. A început să militeze pentru fabricarea propriilor haine, îndemnând toţi indienii să lucreze pânză în casă şi să îşi confecţioneze singuri îmbrăcăminte – acesta fiind, iniţial, şi un mod de a boicota produsele britanice, în condiţiile în care indienii săraci nu aveau locuri de muncă, dar îşi cumpărau haine făcute în fabricile deţinute de englezi. Din acest motiv, roata de tors a fost inclusă mai târziu pe steagul Congresului Naţional Indian.

Aplicând acest principiu, Gandhi a purtat un dhoti pentru tot restul vieţii sale şi a decis să petreacă o zi din fiecare săptămână în tăcere. El credea că abstinenţa de la vorbire îi aducea pacea interioară.

Credinţa şi greva foamei

În ceea ce priveşte credinţa, Gandhi s-a născut hindus şi a practicat hinduismul toată viaţa sa, majoritatea principiilor sale provenind din hinduism. Totuşi, el a studiat toate marile religii, pe care le considera egale. Era convins că în centrul fiecărei religii este adevărul şi dragostea (compasiunea, non-violenţa şi Regula de Aur). “Regula de aur a conduitei este toleranţa mutuală, căci noi nu gândim niciodată la fel, vedem fiecare doar o parte a adevărului din unghiuri diferite”, nota el.

Gandhi era vegetarian, acest principiu fiind adând înrădăcinat în tradiţiile Hindu şi Jain din India şi în ţinutul său natal Gujarat, deci şi în familia sa. El a scris “Baza morală a vegetarianismului” şi diferite articole legate de acest subiect, unele din ele fiind publicate în revista Societăţii Vegetariene Londoneze, „Vegetarianul”. Gandhi a susţinut dieta vegetariană atât în timpul, cât şi după şederea sa în Londra, spunând despre aceasta că satisface cerinţele corpului, dar are şi un scop economic, deoarece carnea era şi încă este mai scumpă decât cerealele, legumele şi fructele.

Totodată, Gandhi a avut perioade în care se abţinea total de la mâncare, folosind postul negru şi ca formă de protest politic. După obţinerea independenţei faţă de britanici, ţara s-a împărţit în India hindusă şi Pakistanul musulman, iar între aceste două părţi a izbucnit un sângeros război civil. Musulmanii şi hinduşii se urmăreau reciproc, îşi distrugeau satele unii altora, sute de mii de oameni au fost ucişi de fanaticii religioşi, iar alte câteva milioane au rămas fără hrană şi adăpost. Răspunsul lui Gandhi a fost intrarea în greva foamei. Avea deja 70 de ani şi era tot mai slăbit, însă era decis să nu mănânce până când cele două tabere nu ajungeau la un armistiţiu.

Armistiţiu prin non-violenţă

Atât cetăţenii Indiei, cât şi oameni din toată lumea, urmăreau cu îngrijorare deteriorarea stării de sănătate a lui Gandhi – atât de faimos şi de iubit devenise. Atunci când el a anunţat că nu va renunţa la acest protest extrem decât în ziua în care musulmanii şi hinduşii se vor împăca şi vor trăi în bună înţelegere, reprezentanţii celor două tabere s-au întâlnit la New Delhi şi s-au înţeles să renunţe la violenţă şi să încerce să convieţuiască în pace.

Gandhi a condiţionat ieşirea din greva foamei prin extinderea armistiţiului în întreaga Indie şi Pakistan, iar taberele beligerante au fost de acord. În Consiliul de Securitate, reprezentantul pakistanez la ONU a anunţat: “Începe o nouă epocă de prietenie şi pace, pe subcontinentul indian a fost instaurată pacea”. Lumea a răsuflat uşurată, iar Mahatma Gandhi a obţinut, încă o dată, ceea ce a dorit – şi tot prin non-violenţă. A devenit, totodată, un mit al Indiei, venerat de poporul său, care îl considera un sfânt.

Din păcate, au rămas destui fanatici care îl urau pe Gandhi şi care s-au organizat în grupări teroriste cu un singur scop: uciderea eroului Indiei. Au avut loc mai multe tentative de asasinat, care au eşuat. De fiecare dată, Gandhi a calmat spiritele şi a îndemnat la non-violenţă.

Moartea lui Gandhi

Pe 30 ianuarie 1948, Gandhi era aşteptat, ca de obicei, seara, să vorbească în faţa unei mulţimi de circa o mie de oameni, toţi îmbrăcaţi în alb. Oamenii îl ovaţionau şi îi făceau loc printre ei, cu respect, iar Gandhi trecea printre ei cu mâinile împreunate, făcând plecăciuni. Un tânăr îmbrăcat cu o cămaşă care ieşea în evidenţă din mulţimea îmbrăcată în alb s-a apropiat de Gandhi şi l-a împuşcat de trei ori, două gloanţe nimerindu-l în zona inimii. „Sfântul” Indiei a murit aproape instantaneu, în mijlocul mulţimii, care a fost aproape să îl linşeze pe asasin.

Presa mondială a transmis vestea uciderii lui Mahatma Ghandi, lăsând lumea întreagă în stare de şoc. Iar în India şi Pakistan conflictele religioase au reizbucnit, şi mai violent; mai ales după ce s-a aflat că asasinul făcea parte dintr-o grupare hindusă numită Mahasabha, membrii acestei grupări au fost vânaţi, iar casele lor, incendiate.
La înmormântarea „părintelui naţiunii” au participat peste două milioane de oameni, iar cenuşa lui a fost împărţită în mai multe urne, care au fost duse în câteva locuri considerate simbolice pentru activitatea sa. Memorial lui Gandhi de la Raj Ghat, New Delhi, poartă motto-ul “El Ram”, care poate fi tradus ca “O, Doamne”. Acestea sunt considerate a fi ultimele cuvinte ale lui Gandhi, după ce a fost împuşcat – ca şi cum Mahatma, „marele spirit”, şi-ar fi binecuvântat asasinul.

Citate Mahatma Gandhi

• “Ochi pentru ochi şi lumea va deveni oarbă”- Mahatma Gandhi

• “A învăţa că în viaţă e mai uşor să învingi ura cu dragostea, minciuna cu adevărul şi violenţa cu abnegaţia, ar trebuie să fie un element esenţial în educaţia fiecărui copil” – Mahatma Gandhi

• Gandhi despre creştinism: “Îmi place Hristosul vostru. Nu-mi plac creştinii voştri. Creştinii voştri sunt atât de diferiţi de Hristosul vostru”.

• Despre marile probleme ale lumii Gandhi spunea că „Sunt şapte rele în lume:

1. cunoştinţă fără caracter; 2. bogăţie fără muncă; 3. plăcere fără conştiinţă; 4. negoţ fără moralitate; 5. ştiinţă fără omenie; 6. politică fără principii şi 7. închinare fără predare”.

• „Trăieşte ca şi cum ai muri mâine şi învaţă ca şi cum ai trăi veşnic”.

• „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”.

Sursa articol trunchiat: http://transilvaniareporter.ro

Extras din cartea „A muri pentru o idee: Despre viata plina de primejdii a filozofilor” – De Costica Bradatan

Scurta biografie – Mahatma Gandhi (1869-1948)

1869 La 2 octombrie, Porbandar, Gujarat, India, s-a nascut Mahatma Gandhi (numele adevarat Mohandas Karamchand Gandhi). A fost lider revolutionar nationalist pasnic, reformator, preot si promotor al formelor pasnice de protest, care au condus desprinderea Indiei de sub dominatia Imperiului Britanic.

1882 Gandhi se casatoreste cu o adolescenta, la varsta de treisprezece ani, in conformitate cu traditia locala.

1888 La optsprezece ani a plecat la Londra pentru a studia dreptul, lasandu-si acasa sotia si copilul nou-nascut. Anglia victoriana i-a deschis lui Gandhi ochii asupra realitatilor lumii industrializate, asupra filozofiei si asupra marilor religii.

1891 A devenit avocat si, dupa ce a incercat sa profeseze pe cont propriu in Bombay, a acceptat oferta unui om de afaceri indian si s-a dus sa munceasca in Africa de Sud.

1893 Se muta in Africa de Sud. Gandhi si-a petrecut douazeci si unu de ani in Africa de Sud; acolo, pus in fata umilintelor rasiale, a decis sa devina un activist politic. Un individ a fost dat afara din vagonul de clasa intai al unui tren pentru ca era pe jumatate indian, desi respectivul isi cumparase bilet de clasa intai. Gandhi a devenit rapid liderul comunitatii indiene din Africa de Sud si a reusit sa obtina intr-o oarecare masura echitatea rasiala si politica pentru semenii lui indieni.

1894 Fondeaza Congresul Indian Natal. Tot in Africa de Sud, a pus la punct o metoda pasnica de rezistenta, pe care el a denumit-o „satyagraha” si in acelasi timp si-a dezvoltat felul sau propriu, spiritual, de a privi lucrurile.

1906 Incepe miscarea de rezistenta pasiva.

1909 In timpul unei calatorii in India, Gandhi a scris un mic tratat despre conducerea indigena a Indiei.

1915 S-a intors definitiv in India, si a calatorit foarte mult, implicandu-se, asa cum o facuse si in Africa de Sud, in numeroase batalii locale. S-a ridicat impotriva britanicilor dupa incheierea Primului Razboi Mondial si a intrat in politica.

1919 Dupa masacrul de la Amritsar, cand un general al armatei britanice a ordonat soldatilor sai sa deschida focul asupra catorva sute de demonstranti neinarmati, Gandhi a initiat o campanie nationala de necooperare pasiva, inclusiv un boicot impotriva produselor britanice. De asemenea, a transformat inactivul Congres National Indian intr-o miscare eficienta si si-a asumat rolul de conducator al miscarii nationaliste indiene. 

1922-1924 Gandhi a fost inchis pentru prima data (aveau sa urmeze multe alte astfel de arestari), dupa ce la procesul sau a facut un rechizitoriu obiectiv al conducerii britanice. Eliberat dupa doi ani, Gandhi a inceput sa pregateasca psihologic si sociologic India pentru castigarea independentei; a criticat sistemul castelor, a chemat la toleranta interconfesionala si a incercat din rasputeri sa reinvie un sentiment de incredere nationala. A predicat ceea ce el numea „noua stiinta a pacii”, care se baza pe credinta in iubirea universala si si-a castigat titlul de Mahatma sau „Marele Suflet”.

Si-a sustinut ideile in fata unei audiente din ce in ce mai numeroase, expunandu-si opiniile asupra oricaror domenii de activitate, de la igiena si vegetarianism si pana la educatie. Ii povestea oricui voia sa asculte despre o societate socialista, utopica.

1928 Gandhi a cerut englezilor sa dea Indiei statutul de dominion.

1930 In acest an, Gandhi, le cere indienilor sa refuze sa plateasca taxe, mai ales taxa pe sare, impotriva careia a condus un spectaculos mars national.

1931 Britanicii au inceput sa dea inapoi si Gandhi a fost trimis la Londra sa negocieze, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat, ba, mai mult, la reintoarcerea in India a fost din nou arestat. In inchisoare a inceput o noua greva a foamei pentru a protesta impotriva deciziei guvernului de a desparti cea de-a cincea casta a Indiei – paria, proscrisii. Dupa eliberare, a jurat sa nu se intoarca acasa pana cand India n-avea sa fie independenta.

1934 A demisionat din fruntea Congresului National si s-a stabilit in Sevagram, un sat izolat din inima continentului. Devenise deja un lider cu o autoritate incontestabila si nu avea nevoie de un birou politic; acum politicienii veneau la el.

1942 Gandhi si conducerea Congresului au ramas neutri in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar majoritatea membrilor au fost arestati, dupa ce in cadrul unui discurs, Gandhi le-a cerut sec englezilor sa „plece din India”. Dupa razboi, laburistii au preluat puterea la Londra si astfel negocierile pentru independenta s-au intensificat si, odata cu ele, tensiunile dintre musulmani si hindusi. Gandhi a mers cu mult curaj din sat in sat, incercand sa puna capat violentelor religioase, dar aproximativ un milion de persoane au murit pana la urma in lupta pentru independenta si separarea partii subcontinentale. A inceput ultimul post pe care avea sa-l tina pana inainte sa moara. Postul a oprit razmeritele din Calcutta, in septembrie 1947, si a convins ambele comunitati din Delhi sa incheie in ianuarie 1948 o intelegere prin care se angajau sa traiasca in „amicitie perfecta”.

1947 India devine independenta.

1948 La 30 ianuarie, Mahatma Gandhi, este asasinat in New Delhi, India, pe cand se indrepta spre locul unde avea sa-si faca rugaciunea de seara, de catre Nathuram Godse, un hindus infuriat de faptul ca Gandhi acceptase cu pragmantism divizarea subcontinentului in India hindusa si Pakistanul musulman. Cu mainile impreunate ca pentru o ultima rugaciune, muribundul Gandhi si-a binecuvantat asasinul: „Hey, Rama” (Oh, Doamne). ^[1]

 IONUT VORNICU –

Bibliografie:

1. 1. Brian Mooney, Mari lideri din antichitate pana in prezent, trad. Liviu Mateescu, Bucuresti, Ed. Lider, 2004

Despre autor: Vasile Nemeș este consilier spiritual, life&fasting coach cu o vastă experiență în lucru cu oamenii, câștigată timp de 20 de ani. El practică de peste 5 ani postul cu apă de 21 de zile și alte tipuri de posturi. Este administratorul paginii www.postulcuapa.ro iar misiunea lui este ca prin articole, informații, cursuri, consiliere să ajute oamenii să își descopere potențialul interior, să prevină îmbătrânirea prematură, bolile și afecțiunile și să-i învețe să se vindece și cu ajutorul postului cu apă prelungit. Vasile crede că schimbarea în bine și prosperitatea este posibilă oricui o dorește, promovând astfel un stil de viață și de valori bazate pe echilibru, relații sănătoase, în care respectul, înțelegerea, iubirea, bunătatea și integritatea individului predomină.

© Copyright Vasile Nemeș 2020

Aveți permisiunea de a copia orice articol cu obligativitatea menționării numele autorului și adresa cu link a paginii din care s-a preluat. Pentru mai multe informații, colaborări, consultanță scrieți la email: postulcuapă@gmail.com