Postul intermitent – detalii

Postul intermitent – detalii

Postul intermitent

Există o serie de studii care indică faptul că o dietă hipocalorică reprezintă o metodă de prelungire a vieții. Deși studiile s-au efectuat pe animale de mici dimensiuni, în special pe salamandre, efectele sale se pot extinde asupra tuturor.

Postul intermitent se poate ține într-o multitudine de variante, cel mai cunoscut fiind cel de câte o zi de post, alternată cu o zi în care se mănâncă. Totuși, cel mai popular post intermitent este cel în care se ține o zi de post pe săptămână. Studii clinice arată că o dietă restrictiv-calorică, tinută sub forma: zi post – zi alimentare, activează gena numită SIRT1. Această genă activată conduce la o mai bună rezistență la insulină, la o mai eficientă producere de energie la nivel celular, la reducerea inflamațiilor și la eliminarea celulelor grase aflate în jurul organelor, conducând în ansamblu la o scădere în greutate.

Avantajele postului intermitent:

– Este ușor de ținut din punct de vedere tehnic, nu necesită o informare deosebita sau un program orar sau alimentar;

– Se pierde din grăsime fără a fi nevoie de acea voință puternică necesară posturilor de durată;

– Încetinește procesul îmbătrânirii;

– Îmbunătățește metabolismul grăsimilor;

– Ameliorează starea persoanelor suferind de astm, boli de inimă, diabet de tip 2, boli inflamatorii, boli autoimune, simptome asociate menopauzei.

Puncte forte ale postului intermitent:

– Scăderea în greutate este cat se poate de concretă, rezultatele fiind vizibile în scurt timp, dând un tonus pozitiv practicantului.

– Se poate ține o perioadă îndelungată de către cei care au un surplus de greutate în special, putând dura chiar și câteva luni.

– Nu există restricții în ceea ce privește alimentele consumate, cu condiția ca în ziua în care se mănâncă să nu se depășească numarul de calorii propriu unei zile obișnuite, din perioada de dinaintea postului intermitent.

– Nu este neaparat necesară o schimbare de stil alimentar desi poate ea este de dorit, astfel corpul fiind scutit de nevoia de a se adapta la schimbările date de modificarea dietei.

– Se economisesc bani.

– Este ușor să tratezi sau să previi diferite carențe, dacă se acționează corect în zilele cu alimentare.

– Nu există alimente interzise deși poate ar fi necesare anumite restricții auto-impuse.

– Se pot continua programele de exerciții fizice dacă acestea nu sunt foarte solicitante, sau se pot face unele exerciții ușoare de către cei care nu practicau până atunci nici un fel de sport.

– Se constată în timp o îmbunătățire simtitoare a sănătății sub multiple aspecte.

Puncte slabe:

– Cere autodisciplină și respectarea unei anumite planificări.

– Atât fizic cât și psihic reprezintă o schimbare majoră de comportament.

– Ca la orice fel de restricție alimentară, viața socială poate avea de suferit. În special invitațiile neprogramate pot încurca lucrurile, devenind adevărate provocări.

– Foamea cât și pofta se pot manifesta oricând, la fel ca în orice alt regim restrictiv.

– Deși după primele zile de alternare mulți simt nevoia unei diete mai sănătoase decât înainte, există însă și persoane care își mențin obiceiurile alimentare greșite, uneori chiar păstrându-și provizii din anumite alimente creatoare de dependențe, pe care le consumă în cantități duble!

– În cazul de mai sus, pe o perioadă îndelungată, încep să se observe carențe dacă se practică o nutriție inadecvată în perioada în care persoana se alimentează.

– Trebuie ținută o contabilitate a caloriilor astfel încât, în ziua în care se mănâncă, să nu se depășească numărul caloriilor zilnice dinaintea începerii postului intermitent.

– Deși poate fi ținut o perioadă foarte mare, o eventuală hrănire nesănătoasă, în zilele în care se mănâncă, va aduce treptat lipsuri în organism.

– Dacă la terminarea postului intermitent, se revine la vechile obiceiuri, și vechile neplăceri în ceea ce privește sănătatea sau greutatea pot reapărea.

– Ieșirea din programul de post intermitent trebuie facută, continuând postul intermitent, dar crescând treptat numărul zilelor cu mâncare intercalate între zilele de post, la perioade din ce în ce mai mari.

– Dacă nu se întinde pe o durată mai mare de 3 săptămâni, postul intermitent de tip ”o zi post – o zi mancare”, nu micșorează rata metabolică.

Sursa articol: cyrus.wordpress.com