Blog

Ce este autofagia? – Postul cu apa

Autofagia-ce-este-si-cum-sa-incepi-reinnoirea-corpului-prin-infometare-1-1024x683
Autofagie / Postul cu apă / Sănătate / Știință / Tinerețe

Ce este autofagia? – Postul cu apa

În termeni simpli, autofagia este un mecanism prin care organismul scapă de celulele nedorite sau deteriorate prin reciclarea componentelor acestora. În cele din urmă, acest lucru duce la o îmbunătățire a performanțelor celor rămase. În cea mai mare parte a timpului, acesta se desfășoară liniștit în fundal, dar atunci când celulele sunt stresate, autofagia devine mai importantă. Citiți mai departe pentru a afla mai multe despre autofagie, definiția și modul în care funcționează, reglarea autofagiei și ce factori o sporesc.

  • Autofagia apare atunci când organismul se află într-o stare de înfometare – acest mecanism stă la baza zilelor de descărcare, precum și a postului pe intervale. Procesul a fost studiat în întregime pentru prima dată de către omul de știință japonez Yoshinori Osumi, care a primit Premiul Nobel în 2016 pentru descoperirea sa.
Un exemplu al celui mai simplu tip de autofagie, microautofagia
Un exemplu al celui mai simplu tip de autofagie, microautofagia

Ce este autofagia?

Autofagia (un termen format din cuvintele grecești „auto” și „phagia”, care înseamnă literalmente „autoalimentare, autodevorare”) este un mecanism natural prin care sunt eliminate componentele disfuncționale ale diferitelor celule umane, animale și microorganisme.

În esență, acesta este mecanismul organismului de a scăpa de toate mașinăriile celulare vechi și descompuse (organite, proteine și membrane celulare) atunci când nu mai există suficientă energie pentru a le susține. Este un proces reglementat și ordonat de degradare și reciclare a componentelor celulare.

Ilustrația de mai sus prezintă un exemplu al celui mai simplu tip de autofagie, microautofagia. Mai întâi, o membrană izolatoare înconjoară structurile celulare inutile, apoi, printr-un mediu acid și prin acțiunea enzimelor, are loc digestia intracelulară a macromoleculelor.

Trebuie remarcat faptul că autofagia însoțește activitatea vitală a oricărei celule normale în condiții normale – adică nu numai în condiții de înfometare. Cu toate acestea, lipsa de nutrienți poate, fără îndoială, să activeze și să accelereze aceste procese.

Postul intermitent efecte asupra organismului
Autofagia – ce pot mânca și ce nu pot mânca?

De ce este necesar acest proces?

De fapt, autofagia este modalitatea cheie prin care este programată moartea celulară. În cazul în care aceste procese sunt perturbate, părțile nereușite ale celulelor moarte pot duce la procese inflamatorii, precum și la creșterea excesivă a țesutului conjunctiv.

Aparent, tulburările de autofagie stau la baza dezvoltării insuficienței cardiace, precum și a diferitelor tulburări neurodegenerative (de exemplu, bolile Parkinson și Alzheimer). Această problemă este în prezent analizată în mod activ de către știință.

Aplicații practice

După cum s-a menționat mai sus, autofagia este un mecanism natural de reînnoire celulară – adică procesul este întotdeauna prezent în organism, într-o anumită măsură, într-un mod autonom. Cu toate acestea, nivelurile scăzute de glucoză (obținute prin înfometare) pot activa autofagia.

În practică, acest lucru se rezumă la faptul că înfometarea periodică are un efect pozitiv asupra duratei de viață a animalelor de laborator – în cazul șoarecilor vorbim de o diferență semnificativă care ajunge la 20%¹.

În plus, studiile sugerează că încetarea (sau întreruperea) proceselor de autofagie este asociată cu leziuni toxice ale țesuturilor².

Care sunt beneficiile autofagiei?

Deoarece autofagia descompune materialul celular în timpul postului și îl refolosește pentru nevoile metabolice, poate contribui la întărirea sistemului imunitar al organismului. În plus, la nivel celular, autofagia poate reduce riscul de a dezvolta unele forme de cancer.

Beneficiile autofagiei:

  • Promovează regenerarea celulelor organismului
  • Poate întări sistemul imunitar
  • Poate reduce riscul de a dezvolta unele tipuri de cancer
  • Susține reducerea diabetului zaharat
  • Îmbunătățește sănătatea pielii și a țesuturilor (inclusiv sănătatea cardiovasculară)
  • Acționează ca un mecanism anti-îmbătrânire
Autofagia ce pot mânca și ce nu pot mânca?
Autofagia ce pot mânca și ce nu pot mânca?

Autofagia – ce pot mânca și ce nu pot mânca?

Rețineți că metoda postului cu intervale de 16/8, care constă în a nu mânca timp de 16 ore în fiecare zi și 8 ore în care este permisă mâncarea, este doar cea mai populară – dar nu există studii despre dacă este mai bună sau mai rea decât alte regimuri (cum ar fi 14/10 sau 12/12 sau chiar zile complete de descărcare).

Trebuie înțeles că studiile privind efectul autofagiei asupra duratei de viață a indivizilor nu au fost efectuate pe oameni din motive etice – adică, în acest moment, știința nu poate recomanda modele clare de înfometare sau liste de alimente și băuturi permise sau interzise.

Când se declanșează autofagia?

În primul rând, activarea proceselor de autofagie este afectată de nivelurile scăzute de glucoză (și insulină) din sânge – obținute prin 8-12 ore de nemâncare sau post. În cele mai multe cazuri, somnul de noapte este un activator cheie al autofagiei.

Lipsa de nutrienți este principalul activator al autofagiei. Glucagonul este un fel de hormon opus insulinei. Dacă insulina crește, glucagonul scade. Dacă insulina scade, glucagonul crește. Pe măsură ce mâncăm, insulina crește și glucagonul scade.

Când nu mâncăm (post), insulina scade și glucagonul crește. Această creștere a glucagonului stimulează procesul de autofagie. De fapt, postul (crește glucagonul) oferă cel mai mare impuls cunoscut pentru autofagie.

Postul este, de fapt, mult mai benefic decât simpla stimulare a autofagiei. Acesta face două lucruri bune. Prin stimularea autofagiei, eliminăm toate proteinele și părțile noastre celulare vechi și nedorite.

În același timp, postul stimulează, de asemenea, hormonul de creștere, care îi spune corpului nostru să înceapă să producă celule noi și frumoase pentru organism. Îi oferim cu adevărat corpului nostru o renovare completă.

Trebuie să scăpați de lucrurile vechi înainte de a putea pune lucruri noi. Gândește-te la renovarea bucătăriei tale. Dacă aveți dulapuri vechi, în stilul anilor ’70, de culoare verde lime, care stau prin preajmă, trebuie să le aruncați la gunoi înainte de a pune unele noi.

Procesul de distrugere (îndepărtare) este la fel de important ca și procesul de creare. Dacă ați încerca pur și simplu să puneți dulapuri noi fără să le scoateți pe cele vechi, nu ar arăta atât de bine.

Așadar, postul poate inversa într-un fel procesul de îmbătrânire, prin eliminarea vechilor gunoaie celulare și înlocuirea lor cu piese noi.

Se pare, de asemenea, că autofagia poate fi accelerată atunci când anumiți aminoacizi sunt deficitari – dar mecanismul nu este pe deplin înțeles.

Autofagia un proces foarte bine controlat

Autofagia este un proces foarte bine reglementat. Dacă ar scăpa de sub control, acest lucru ar fi dăunător, așa că trebuie controlat cu atenție. În celulele mamiferelor, epuizarea totală a aminoacizilor este un semnal puternic pentru autofagie, dar rolul aminoacizilor individuali este mai variabil.

Cu toate acestea, nivelurile plasmatice de aminoacizi variază doar puțin. Se crede că semnalele de aminoacizi și semnalele de factori de creștere / insulină converg către calea mTOR – uneori numită regulatorul principal al semnalizării nutrienților.

Astfel, în timpul autofagiei, componentele vechi ale celulelor sunt descompuse în aminoacizi componenți (componenta de bază a proteinelor). Ce se întâmplă cu acești aminoacizi? În primele etape ale postului, nivelurile de aminoacizi încep să crească.

Se crede că acești aminoacizi derivați din autofagie sunt livrați ficatului pentru gluconeogeneză. De asemenea, aceștia pot fi descompuse în glucoză prin ciclul acidului tricarboxilic (TCA). A treia soartă potențială a aminoacizilor este aceea de a fi încorporați în noi proteine.

Consecințele acumulării peste tot a proteinelor vechi și nesănătoase pot fi observate în două afecțiuni principale – boala Alzheimer (AD) și cancerul. Boala Alzheimer implică acumularea de proteine anormale – fie că este vorba de proteina beta amiloidă sau de proteina Tau, care îngroașă sistemul cerebral. Deși nu avem încă dovezi clinice în acest sens, ar fi logic ca un proces precum autofagia, care are capacitatea de a elimina proteinele vechi, să prevină dezvoltarea bolii Alzheimer.

Ce dezactivează autofagia?

Mâncarea. Glucoza, insulina (sau glucagonul diminuat) și proteinele, toate dezactivează acest proces de autocurățare. Și nu este nevoie de prea mult. Chiar și o cantitate mică de aminoacid (leucină) ar putea opri autofagia la rece. Așadar, acest proces de autofagie este unic la post – ceva ce nu se regăsește în simpla restricție calorică sau în diete.

Există un echilibru aici, bineînțeles. Te îmbolnăvești atât de la prea multă autofagie, cât și de la prea puțină. Ceea ce ne readuce la ciclul natural al vieții – festin și post. Nu la o dietă constantă. Acest lucru permite creșterea celulară în timpul mâncării și curățarea celulară în timpul postului – echilibru. Viața este despre echilibru.

Autofagia, ce este si cum să începi reînnoirea corpului

Scopul autofagiei

Atunci când lucrurile merg bine într-o celulă, autofagia are loc la un nivel scăzut, ajutând la reciclarea componentelor celulare uzate. Este un tip de mod de „întreținere”.

Dar atunci când lucrurile devin stresate într-o celulă (insuficiență de nutrienți sau de energie, componente disfuncționale sau invazia microbilor), autofagia este activată pentru a ne ajuta să ne protejăm. Un mod de „răspuns la stres”.

Îmbătrânirea și durata de viață

Activarea autofagiei contracarează acumularea de componente celulare deteriorate asociată cu vârsta și sporește eficiența metabolică a celulelor. Autofagia este un răspuns la stres care ajută celulele să devină mai rezistente și mai conservatoare cu energia lor.

Autofagia poate fi activată pentru a elimina mitocondriile disfuncționale (mitofagia) care produc o mulțime de specii reactive de oxigen (ROS) dăunătoare care degradează celula. Aceste procese sunt raportate pentru a prelungi durata de viață a mai multor specii.

Tulburări psihiatrice

Funcționarea tipică a autofagiei oferă protecție împotriva dezvoltării tulburărilor psihiatrice. Tulburările proceselor autofagice au fost asociate cu un risc crescut pentru unele afecțiuni psihiatrice. Studiile post-mortem ale creierelor persoanelor cu depresie și schizofrenie au identificat deficiențe în căile esențiale ale autofagiei.

Neurodegenerare

Multe tulburări neurodegenerative provin din acumularea de proteine deformate în interiorul și în jurul neuronilor, inducând moartea treptată a celulelor cerebrale și pierderea ulterioară a facultăților mentale.

Autofagia ne protejează prin eliminarea acestor proteine. În cazul bolii Huntington, aceasta elimină proteina huntingtină (HTT), în cazul bolii Alzheimer elimină amiloidul ꞵ (creat din proteina APP), în cazul bolii Parkinson elimină ⍺-sinucleina (SNCA), iar în cazul demenței elimină proteina tau asociată cu microtubuli (MAPT) [17].

Boli infecțioase

Autofagia contribuie la combaterea bolilor infecțioase în trei moduri;

  • Eliminarea directă a microbilor din interiorul celulelor (xenofagie)
  • Îndepărtarea toxinelor create de infecții
  • Modularea răspunsului imunitar la infecții

Microbii infecțioși (cum ar fi Mycobacterium tuberculosis și Streptococul de grup A), virușii, cum ar fi HIV, și protozoarele sunt eliminați prin procesele de autofagie.

Inflamație

Autofagia poate atât să crească, cât și să diminueze răspunsurile la inflamație în organism. Aceasta crește inflamația prin prezentarea dovezilor de invazie a agenților patogeni și activarea răspunsului imunitar.

Autofagia diminuează apoi inflamația provocată de un răspuns imunitar prin curățarea celulei de antigenii care stimulează răspunsul. În plus, autofagia elimină, de asemenea, moleculele de răspuns pro-imunitar produse de celulă ca răspuns la o invazie.

Performanța musculară

Atunci când facem exerciții fizice, supunem celulele noastre la stres. Consumul de energie crește, iar componentele celulare se pot uza mai repede. Autofagia este atunci crescută pentru a:

  • menține echilibrul de utilizare a energiei în interiorul celulei
  • reduce cantitatea de energie externă necesară (prin reciclarea mai eficientă a moleculelor de energie existente)
  • asigura eliminarea componentelor celulare degradate înainte ca acestea să înceapă să cauzeze probleme

Cancer

Autofagia joacă un rol în prevenirea apariției cancerului și în inhibarea creșterii cancerelor în stadii incipiente. Aceasta suprimă procesele pro-cancer, cum ar fi inflamația cronică, răspunsul la leziuni ale ADN-ului și instabilitatea genomului.

Din nefericire, rolurile protectoare ale autofagiei pot fi, de asemenea, deturnate de tumorile stabilite. Pe măsură ce tumorile cresc, celulele din mijloc devin izolate de alimentarea cu sânge și încep să fie supuse unui stres nutritiv și energetic. Activarea autofagiei poate oferi sprijin acestor celule canceroase. Cu toate acestea, autofagia pare să fie în general benefică înainte ca celulele canceroase să se dezvolte pe deplin.

Factori care pot declanșa autofagia

Autofagia este un proces celular esențial care se activează atunci când celulele sunt supuse la stres. Ca atare, stresul ușor sau „hormetic” poate fi benefic dacă activează autofagia fără a produce daune semnificative.

Alternativ, unii compuși din alimente sau suplimente pot declanșa mecanismele de autofagie.

Rețineți că relațiile dintre autofagie și stilul de viață sau regimul alimentar sunt foarte greu de demonstrat la subiecții umani. Ca atare, dovezile pentru multe dintre aceste legături sunt limitate la studii pe animale sau pe celule, ceea ce face imposibil de spus dacă acești factori vor crește autofagia la om.

Fiți prudenți și discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe orice nou supliment, regim de exerciții fizice sau schimbare a stilului de viață.

Factorii de stres ușori care pot declanșa autofagia includ:

  • Exerciții fizice
  • Postul sau restricția calorică
  • Alți factori care pot declanșa autofagia includ:
  • Dieta/alimentele
  • Remedii pe bază de plante medicinale
  • Suplimente
  • Compuși activi din plante
  • Medicamente pentru terapia cancerului

Concluzii

Autofagia este un mecanism natural care vizează eliminarea celulelor nedorite și are un efect pozitiv asupra markerilor de sănătate. Deși autofagia se află în centrul tehnicilor de post la intervale, în acest moment știința nu poate recomanda în mod clar un regim de post specific care să se potrivească oricărui individ.

Sursa articol: https://organicsfood.ro/autofagia-cum-sa-incepi-reinnoirea-corpului/

Comments (3)

  1. Nacu Anisoara

    Am 72 de ani,sufăr de limfom Non-Hodgkin chimiotratat
    Nu stiam nimic despre autofagie și încercând să fac un pic de lumină în mintea mea ,pe acest subiect,am descoperit întâmplător articolul tău.
    Mi s-a părut bine documentat și mai ales,onest.
    Mulțumesc

  2. roryta

    În articolul de mai sus, la Beneficiile autofagiei, la liniuța nr. 4 ați scris: ”Susține dezvoltarea diabetului zaharat”. Cum adică? Ni ce dezvoltă diabetul sau care-i faza? Că nu înțeleg deloc….
    Oare nu ar trebui să mai citim astfel de articole nu să dăm mecanic copy-paste?
    Nu de alta, dar mai duceți și lumea in eroare.
    Fiindcă este o eroare, nu???
    Sau nu e?

    1. Buna imi cer scuze. Evident ca autofagia reduce și vindecă diabetul mai ale cel de tip 2, nu il dezvoltă.
      A fost eroare, clar. Este articol preluat, scrie si mai jos sursa.
      Multumesc pentru intelegere.

Adaugă o întrebare, un comentariu sau o recenzie.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *